European Accessibility Act (EAA) a intrat în vigoare: ce ai de făcut acum pe un site WordPress

European Accessibility Act (EAA) nu mai este un termen-limită îndepărtat. Este lege în vigoare, iar din 28 iunie 2025 companiile care servesc consumatori din Uniunea Europeană trebuie să se asigure că site-urile și serviciile lor digitale sunt accesibile.

Pentru ecosistemul WordPress (proprietari de site-uri, agenții, freelanceri, dezvoltatori de teme și pluginuri), momentul ăsta schimbă regula jocului: dacă oferi produse sau servicii către oricine din UE, EAA te privește. Întrebarea nu mai este dacă trebuie să fii conform, ci cum te organizezi de acum înainte.

Mai jos ai clarificat ce înseamnă calendarul cu perioade de tranziție, cum arată (de obicei) procesul de aplicare și care sunt 5 pași practici prin care poți crește accesibilitatea unui site WordPress chiar acum.

Calendarul EAA: conformare imediată vs. tranziție (și de ce „grația” poate fi înșelătoare)

EAA nu funcționează ca un întrerupător on/off. Abordarea este etapizată și tratează diferit serviciile noi față de cele existente.

Produse și servicii noi: conformitate din prima zi

Regula este simplă: orice produs sau serviciu lansat după 28 iunie 2025 trebuie să fie accesibil încă de la lansare.

• Lansezi un site nou de e-commerce în octombrie? Trebuie să respecte standardele de accesibilitate imediat.
• Publici un plugin nou în noiembrie? Trebuie să fie accesibil „out of the box” (din cutie), nu ca opțiune ulterioară.

Nu există o perioadă de acomodare pentru ofertă nouă. Așteptarea implicită este că, dacă construiești ceva azi, îl construiești pentru toată lumea. Practic, accesibilitatea trebuie să intre în planificare, design și dezvoltare, nu să rămână o listă de „fix-uri” după lansare. Pentru profesioniștii WordPress, asta o pune în aceeași categorie de bază cu securitatea și compatibilitatea mobile.

Servicii existente: perioada de tranziție până la 28 iunie 2030

Dacă serviciul tău era deja activ înainte de 28 iunie 2025, există o fereastră de tranziție: trebuie să devii complet conform până la 28 iunie 2030.

Aici e important de evitat interpretarea greșită: nu e un „free pass” să amâni. Este o perioadă destinată progresului constant.

1. Dacă aștepți, pornești cu dezavantaj. Site-urile accesibile ajung la mai mulți utilizatori, tind să performeze mai bine în căutări și cresc încrederea în brand. Dacă lași totul pe ultima sută de metri, pierzi ani de beneficii.
2. Plângerile pot declanșa acțiuni și înainte de 2030. Dacă, de exemplu, un utilizator cu dizabilități depune o plângere în 2026, autoritățile nu vor „aștepta până în 2030”. Vor investiga și se vor uita după un plan clar și dovezi de îmbunătățiri. O foaie de parcurs (roadmap), progres documentat și o atitudine de bună-credință sunt cea mai bună apărare. Lipsa oricărei acțiuni te expune.
3. Update-urile majore îți pot „reseta” termenul. Perioada de tranziție, de regulă, nu se mai aplică dacă faci „modificări substanțiale” (zonă gri, dar relevantă). Un redesign complet, o refacere majoră a platformei de e-commerce sau schimbări semnificative de funcționalitate pot fi interpretate ca un serviciu „nou”. În scenariul acesta, ți se poate cere conformitate completă imediat, nu în 2030.

Concluzia practică: 2030 este cea mai târzie dată posibilă, nu momentul în care începi. Se așteaptă progres consistent, făcut cu bună-credință, începând de acum.

Ce se întâmplă dacă site-ul nu este conform: cum ajungi „pe radar” și cum arată escaladarea

EAA este în vigoare, iar ignorarea lui are consecințe reale. Aplicarea diferă de la un stat membru la altul, dar, în practică, procesul urmează un tipar comun: nu e vorba de „poliția accesibilității”, ci de un mecanism structurat, deseori declanșat de consumatori, care împinge business-urile către conformitate.

Cum este semnalată neconformitatea

În general, sunt două căi principale prin care un site ajunge sub verificare:

1. Plângeri de la consumatori: cel mai frecvent declanșator este un utilizator cu dizabilități care nu poate folosi site-ul (nu poate finaliza o achiziție, nu poate utiliza un serviciu sau nu găsește informația necesară). EAA oferă un traseu legal clar pentru depunerea unei plângeri la autoritatea națională desemnată.
2. Supraveghere de piață (market surveillance): autoritățile pot rula audituri proactive, mai ales în domenii cu impact mare precum e-commerce, banking și travel. Poți fi bifat în cadrul unor controale de rutină.

Ce urmează după ce ești semnalat

În mod normal, nu primești direct o amendă uriașă. Scopul este să se ajungă la accesibilitate, nu să se pedepsească imediat.

De regulă, aplicarea se desfășoară pe etape:

1. Notificare de neconformitate: primul pas este aproape întotdeauna un avertisment formal. O autoritate națională te contactează, îți listează problemele concrete identificate și îți explică ce prevederi din EAA sunt încălcate.
2. Termen de remediere: împreună cu avertismentul primești o perioadă rezonabilă pentru a corecta problemele. Nu e vorba de tranziția de ani de zile, ci de un termen mult mai scurt, specific, a cărui durată variază în funcție de complexitate.
3. Escaladare: dacă ignori avertismentul și nu remediezi în intervalul dat, apar penalitățile.

Penalități posibile

EAA cere ca penalitățile să fie „effective, proportionate, and dissuasive” – adică suficient de serioase cât să nu merite ignorate. În practică, asta poate însemna:

• Amenzi substanțiale: cea mai comună sancțiune. Sumele diferă mult între țări: de la câteva mii de euro până la un procent din cifra de afaceri anuală. Pentru un business mic, chiar și o amendă mai mică poate fi dureroasă; pentru companii mari, poate deveni enormă.
• Interdicții sau restricții de serviciu: în cazuri mai severe, autoritățile pot cere oprirea oferirii serviciului către consumatori din țara respectivă până la conformare. Pentru un business online, blocarea accesului dintr-o țară UE e o lovitură majoră.
• Retragerea produselor de pe piață: dacă vinzi un produs digital (de exemplu un plugin WordPress) și e considerat neconform, poți fi obligat să îl retragi.

Există și o componentă care merită luată în serios: răspundere personală și chiar implicații penale în unele state membre, în special pentru încălcări repetate sau severe. Este rar, dar arată nivelul de seriozitate.

Dincolo de riscurile legale: reputația

Pe lângă sancțiunile oficiale, impactul reputațional poate fi comparabil ca gravitate. A fi „numit public” drept inaccesibil afectează încrederea și poate trage în jos brandul pe termen lung. În piața de azi, excluderea nu e doar neconformitate – e o decizie de business proastă.

De ce EAA lovește direct în WordPress: cine răspunde și ce se schimbă în ecosistem

EAA este o legislație amplă, dar efectele ei sunt foarte concrete pentru WordPress. Indiferent dacă ești proprietar de site, freelancer, agenție sau autor de pluginuri/teme, responsabilitatea pentru conformare este împărțită pe lanțul de livrare.

Pentru proprietarii de site-uri WordPress

Dacă servești utilizatori din UE, conformarea nu mai este opțională. Nu contează doar dacă vinzi produse – poate fi vorba de servicii, lead generation sau chiar conținut care țintește public din UE.

• Răspunderea e la tine: amenzile și penalitățile se duc către business-ul tău, nu către tool-urile pe care le folosești.
• Fiecare punct de contact contează: nu e doar homepage-ul. Accesibilitatea trebuie să acopere întregul parcurs: pagini de produs, formulare, checkout, suport etc.
• Tool-urile third-party contează: ai un plugin de rezervări? o extensie de e-commerce? un form builder? Responsabilitatea rămâne să nu introducă bariere. Asta înseamnă să alegi temele și pluginurile cu grijă.

Accesibilitatea devine o cerință de business, nu o funcționalitate „pe care o refuzi”.

Pentru agenții și freelanceri

Ca web professional, rolul tău devine și mai critic: clienții se bazează pe tine să livrezi nu doar site-uri frumoase și funcționale, ci și conforme.

• Îți protejezi clienții: mulți nu cunosc detaliile EAA sau implicațiile tehnice. Dacă îi educi și livrezi accesibil, le protejezi business-ul și îți protejezi reputația profesională.
• Diferențiere în piață: agențiile care pot demonstra competență în accesibilitate vor câștiga mai ușor proiecte competitive.
• Schimbare de workflow: accesibilitatea trebuie integrată în design, development și QA – de la selecția temei până la validarea pluginurilor și testare.

În practică, EAA te împinge să îți ridici nivelul și să îți poziționezi serviciile mai clar într-un context legal nou.

Pentru dezvoltatorii de pluginuri și teme

În WordPress, temele și pluginurile sunt nucleul experienței. Codul pe care îl livrezi influențează direct dacă un site poate fi conform.

• Ești parte din lanțul de conformare: dacă pluginul tău afișează elemente inaccesibile (câmpuri de formular fără label, slider-e care nu merg din tastatură), creezi risc pentru utilizatori.
• Cererea din piață se schimbă: agențiile și proprietarii caută activ tool-uri „accessibility-ready”. Documentarea conformității (de exemplu printr-un Accessibility Conformance Report) începe să devină un avantaj comercial.
• Risc real de abandon: produsele care blochează conformarea vor fi ocolite. Accesibilitatea nu mai e doar best practice; devine critică pentru adopția pe termen lung.

For developers in the WordPress space, the EAA isn’t a burden; it’s a market opportunity. The creators who embed accessibility into the core of their products won’t just be compliant, they will become the default choice for a new generation of builders who see inclusivity as non-negotiable.

Itamar Haim

5 pași practici pentru proprietarii de site-uri WordPress (ce poți face chiar acum)

E ușor să rămâi la nivel de principii, dar EAA te obligă la execuție. Vestea bună: poți face progres real cu o abordare structurată, pas cu pas.

Pasul 1: Fă un audit de accesibilitate

Nu poți repara ce nu știi că e stricat. Începe cu o imagine clară asupra nivelului actual de accesibilitate. Un audit solid combină scanare automată cu testare manuală.

• Scanări automate: tool-urile automate sunt bune la probleme frecvente, detectabile în cod: contrast insuficient, alt lipsă, câmpuri de formular fără label etc. Există extensii de browser și pluginuri specializate. Pentru WordPress, un exemplu este Accessibility Assistant from Ally (de la Elementor), gândit să intre în workflow: scanează paginile raportat la WCAG 2.1 AA (standardul tehnic din spatele EAA) și îți oferă un raport clar cu încălcări.
• Testare manuală: un scanner nu îți spune dacă experiența „are sens” pentru un om. Testarea manuală scoate la suprafață probleme de utilizabilitate. Checklist minim ca să începi:
• – Navigare din tastatură: poți naviga întreg site-ul doar cu tasta Tab? ajungi la fiecare link, buton și câmp? focus-ul este vizibil, ca să știi unde ești?
• – Test cu screen reader: folosește un cititor de ecran (NVDA pe Windows, VoiceOver pe Mac, TalkBack pe Android). Conținutul are sens citit cu voce? imaginile sunt descrise corect? link-urile și butoanele au etichete clare?
• – Verifică și conținutul: structura titlurilor este logică (H1, apoi H2, apoi H3)? textul linkurilor este descriptiv (ex. „Citește raportul complet de accesibilitate” în loc de „Click here”)? conținutul este scris cât mai clar, în limbaj simplu?

Rezultatul auditului ar trebui să fie o listă de remedieri prioritizată, nu doar un scor.

Pasul 2: Remediază întâi problemele cu impact mare

Nu trebuie să rezolvi tot într-o zi. Începe cu ce afectează cel mai mult utilizabilitatea.

Zone tipice cu impact mare:

• Alt text lipsă pe imagini informative: dacă imaginea transmite informație importantă, are nevoie de text alternativ descriptiv pentru utilizatorii de screen reader. Este una dintre cele mai simple și critice corecții.
• Contrast insuficient: textul greu de citit pe fundal este o barieră pentru utilizatorii cu vedere slabă. Folosește un contrast checker și urmărește minim 4.5:1 pentru text.
• Link text vag: elimină „click here”, „learn more”, „read more”. Textul linkului trebuie să descrie destinația.
• Label-uri lipsă în formulare: fiecare câmp din formulare (contact, login, checkout) trebuie să aibă un label asociat corect. Fără asta, un screen reader nu poate comunica ce se cere.
• Accesibilitate din tastatură: fiecare element interactiv trebuie să poată fi atins și operat din tastatură.

Aceste „quick wins” ridică imediat calitatea pentru cei mai mulți utilizatori.

Pasul 3: Publică o declarație de accesibilitate (Accessibility Statement)

O declarație de accesibilitate este o pagină publică prin care îți asumi inclusivitatea. Este și o cerință importantă în contextul EAA. Ideal, o pui în footer ca să fie ușor de găsit.

Ce ar trebui să includă:

• Angajamentul tău față de accesibilitate.
• Standardul de conformare urmărit (de exemplu WCAG 2.1 Level AA).
• Probleme de accesibilitate cunoscute la care lucrezi.
• Date de contact pentru raportarea problemelor de accesibilitate.

Declarația face două lucruri esențiale: (1) arată transparență și bună-credință (important și pentru utilizatori, și pentru autorități) și (2) îți creează un canal de feedback real de la oameni care întâmpină bariere.

Pasul 4: Evaluează temele și pluginurile (cele noi și cele existente)

În WordPress, tema și pluginurile modelează accesibilitatea. Dacă ele introduc bariere, restul e greu de reparat.

• Teme: pornește de la o temă „accessibility-ready”, cu HTML semantic, ierarhii corecte de heading și suport bun pentru navigare din tastatură. Dacă tema curentă are probleme majore, merită evaluată o schimbare.
• Pluginuri noi: înainte să instalezi ceva, caută în documentație orice mențiune de accesibilitate. Dacă e nevoie, contactează autorul și întreabă explicit cum tratează WCAG. Fii prudent cu pluginurile bazate aproape exclusiv pe interacțiuni vizuale (ex. slider-e sau pop-up-uri care nu pot fi operate din tastatură).
• Pluginuri existente: revizuiește ce ai deja instalat. Generează probleme? De exemplu: butoane de social sharing inaccesibile din tastatură, câmpuri nelabel-uite în form builder etc.

Pe scurt: trebuie să fii un consumator atent de tool-uri WordPress. Alegerea produselor accesibile este o componentă centrală pentru conformare.

Pasul 5: Monitorizează continuu (accesibilitatea nu se „bifează”)

Accesibilitatea nu este un proiect one-off. De fiecare dată când publici un articol, adaugi o pagină de produs sau faci update la pluginuri, poți introduce fără să vrei probleme noi.

Integrează accesibilitatea în mentenanța regulată:

• Checklist pentru conținut: pentru oricine publică pe site: fiecare imagine are alt? heading-urile sunt corecte? link-urile sunt descriptive?
• Scanări regulate: programează scanări automate (de exemplu lunar sau trimestrial) ca să prinzi rapid regresii.
• Tool-uri vizibile pentru utilizatori: oferă controale în front-end. Un widget de utilizabilitate poate permite ajustări precum mărimea textului, contrastul sau evidențierea linkurilor. Pe lângă beneficiul direct, semnalizează clar angajamentul față de accesibilitate.

Când accesibilitatea devine rutină, treci de la reacție (fix-uri sub presiune) la prevenție (calitate susținută) – și asta e cheia unei conformări durabile.

Concluzie: conformarea este „acum”, iar miza e mai mare decât amenzile

Faza de „ne pregătim” s-a încheiat. EAA influențează deja cum sunt construite, administrate și extinse site-urile WordPress.

Practic, focusul se mută pe execuție: audit, remedieri esențiale, declarație publică și un proces care rulează constant.

Da, conformarea este o necesitate legală. Dar beneficiile merg mult mai departe: ajungi la mai mulți oameni, oferi o experiență mai bună, iar reputația și încrederea cresc. Inclusivitatea nu e doar corectă – este și business sănătos.

Idei cheie de reținut

• EAA este în vigoare: din 28 iunie 2025, accesibilitatea este obligatorie pentru site-urile care servesc consumatori din UE.
• Conformare imediată vs. etapizată: serviciile noi trebuie să fie conforme la lansare; cele existente au până în 2030, dar trebuie să arate progres.
• Aplicarea are „dinți”: de obicei începe cu avertismente, dar poate ajunge la amenzi, restricții sau retragerea produselor.
• Responsabilitatea e împărțită: proprietari de site, agenții și dezvoltatori de pluginuri/teme au fiecare rolul lor.
• Există pași practici: audit, remedieri cu impact mare, declarație de accesibilitate, evaluarea tool-urilor, monitorizare continuă.
• Accesibilitatea este un avantaj: crește reach-ul, usability-ul, SEO și încrederea în brand.

FAQ (întrebări frecvente) despre EAA și WordPress

1) EAA se aplică unui blog mic dacă nu vând nimic?

Depinde de modelul tău de business. EAA se aplică produselor și serviciilor oferite consumatorilor din UE. Dacă blogul este hobby și nu oferă servicii, probabil e în afara sferei. Dar dacă blogul este parte din activitatea ta comercială (de exemplu ești consultant, iar blogul e canal de marketing) și servești sau țintești clienți din UE, atunci da, se aplică. Cheia este natura comercială a activității.

2) Care e diferența dintre EAA și WCAG?

EAA este legea, iar WCAG (Web Content Accessibility Guidelines) este standardul tehnic folosit pentru a respecta legea. EAA cere ca site-urile și serviciile să fie accesibile și indică standarde precum WCAG 2.1 Level AA ca reper pentru cum ajungi acolo. Pentru conformare cu EAA, ai nevoie de conformare cu WCAG.

3) Poate un singur plugin să facă site-ul WordPress 100% conform?

Nu – și e bine să fii precaut cu orice tool care promite asta. Conformarea reală combină tehnologie, conținut și design. Un plugin poate ajuta enorm (scanări, rapoarte, asistare la remedieri, generarea unei declarații, tool-uri pentru utilizatori), dar nu poate rezolva tot. De exemplu, un tool poate detecta lipsa alt, însă nu știe dacă textul alt scris de tine este corect și util. Ai nevoie de tool-uri bune plus verificare umană.

4) Sunt o companie din SUA fără prezență fizică în UE. Se aplică EAA?

Da, dacă oferi produse sau servicii consumatorilor aflați în UE. Acoperirea EAA este legată de locația consumatorului, nu de locația business-ului. Dacă un rezident UE poate cumpăra, se poate abona sau poate descărca aplicația ta, este de așteptat să respecți EAA.

5) Cât costă să fac un site WordPress accesibil?

Costul variază mult în funcție de mărime, complexitate, starea actuală și abordare. Pentru un site simplu, poate fi minim (mai ales timp de învățare și corecții). Pentru un e-commerce mare, cu conținut vechi acumulat ani la rând, procesul poate fi semnificativ. În general, investiția în tool-uri bune și integrarea accesibilității în workflow de la început este aproape întotdeauna mai ieftină decât o remediere majoră „dintr-o bucată” sau decât un risc de amendă.

6) Un scanner automat mi-a spus că site-ul e 100% conform. Sunt „în siguranță”?

Nu neapărat. Scanerele automate sunt esențiale, dar detectează doar aproximativ 30–40% din potențialele probleme. Sunt excelente la probleme tehnice din cod, dar nu pot evalua multe aspecte centrate pe om: dacă textul e confuz, dacă fluxul de navigare din tastatură e ilogic sau dacă alt-ul este realmente util. Ai nevoie de scanări + testare manuală.

7) Ce este o declarație de accesibilitate și chiar am nevoie de ea?

Este o pagină publică care comunică politicile și angajamentul tău față de accesibilitate. Da, ai nevoie de ea – este o cerință importantă în contextul EAA. Declarația trebuie să includă ținta de conformare (de exemplu WCAG 2.1 AA), probleme cunoscute la care lucrezi și o metodă de contact pentru utilizatorii care întâlnesc bariere. Arată transparență și bună-credință.

8) Tema mea spune că e „accessibility-ready”. E suficient?

Este un început bun, dar nu este tot. O temă accessibility-ready oferă fundație: cod curat, structuri corecte de titluri, suport mai bun pentru tastatură. Dar accesibilitatea finală depinde și de conținutul publicat, pluginurile instalate și customizările făcute. Tema accesibilă e un pas critic, nu o scuză să ignori restul.

9) Cât de des trebuie să fac un audit de accesibilitate?

Accesibilitatea este un angajament continuu. Un audit complet, în profunzime, are sens la fiecare 12–18 luni sau după un redesign major. Însă ai nevoie și de verificări mai mici și mai dese în workflow: de exemplu o scanare automată trimestrială și un quick check din tastatură după update-uri importante de pluginuri sau adăugări majore de conținut.

10) Unde găsesc resurse de încredere ca să învăț mai mult despre accesibilitate web?

Există multe resurse solide. Documentele oficiale WCAG de la W3C sunt sursa definitivă (deși sunt tehnice). Pentru ghiduri mai prietenoase, sunt utile Web Accessibility Initiative (WAI), WebAIM (articole și checklist-uri foarte bune) și bloguri ale specialiștilor în accesibilitate. Și furnizorii de tool-uri de accesibilitate publică adesea materiale educaționale; de exemplu, Elementor are resurse în zona Ally.